Cum urcăm într-un mijloc de transport. Un mic ghid de bun-simț urban

 

Există un moment în viața de zi cu zi în care pare că uităm complet că trăim printre alți oameni. Momentul acela este urcatul într-un mijloc de transport. Nu contează că vorbim de autobuz, Uber, Bolt, Blue sau orice altă variantă – regulile de bază ale conviețuirii urbane par să se dizolve fix în secunda în care se deschide o ușă.

Autobuzul – locul unde se vede tot

Autobuzul este, probabil, cel mai bun experiment social. Ai uși multiple, spațiu limitat și oameni cu direcții diferite. Teoretic, lucrurile sunt simple:

• Mai întâi coboară cei din interior

• Apoi urcă cei de afară

• Ușile sunt mai multe cu un motiv

În practică?
Oameni care stau lipiți de ușă ca și cum ar păzi un portal magic. Oameni care se reped să urce înainte ca alții să apuce să coboare. Oameni care blochează complet accesul, de parcă autobuzul ar pleca fără ei dacă fac un pas lateral.

Dacă sunt două sau trei persoane care urcă, nu este absolut necesar ca toate să se înghesuie pe aceeași ușă. Autobuzul nu punctează la „care intră primul”. Poți urca frumos pe o ușă, cel de lângă tine pe cealaltă. Se intră mai repede, mai calm, fără coate, fără oftaturi, fără nervi.

Și, foarte important: dacă ai urcat, fă doi pași mai în față. Ușa nu este loc de campat. Autobuzul nu se termină acolo.

Uber, Bolt, Blue – mașina nu e autobuz, dar nici ring de wrestling

Ajungem la transportul „personalizat”. Aici, paradoxal, lucrurile ar trebui să fie și mai simple: o mașină, 3-4 uși, 1-3 pasageri.

Și totuși…

• Toți vor să urce pe aceeași ușă

• Unii încearcă să intre simultan

• Alții deschid ușa fără să se uite dacă cineva e deja în mișcare

Dacă sunteți două sau trei persoane, nu există nicio regulă nescrisă care spune că trebuie să urcați toți pe aceeași parte. Mașina are uși pe ambele părți. Una pentru tine, una pentru prietenul tău. Elegant, simplu, fără încurcături.

Nu e concurs. Nu e grabă extremă. Șoferul nu pleacă fără voi în cele 2 secunde în care vă coordonați.

De ce contează toate astea?

Pentru că felul în care urcăm într-un mijloc de transport spune multe despre:

• cât de atenți suntem la ceilalți

• cât respect avem pentru spațiul comun

• cât de mult înțelegem că nu suntem singuri pe lume

Nu e vorba de reguli complicate sau de educație sofisticată. E vorba de un minim de observație:
„Mai e cineva lângă mine?”
„Există altă ușă?”
„Încurc pe cineva dacă stau fix aici?”

Un pic de ordine face viața mai ușoară

Dacă am urca:

• pe uși diferite, când se poate

• fără să ne înghesuim inutil

• lăsând loc pentru cei care coboară

…am economisi timp, nervi și probabil câteva înjurături nerostite pe zi.

Nu cerem perfecțiune. Doar puțină atenție și un strop de bun-simț urban. Atât.

Pentru că, surpriză: transportul e mai plăcut când nu ne comportăm ca și cum fiecare ușă ar fi ultima șansă de a prinde trenul vieții