2 Decembrie – Ziua în care uităm iarăși




Ieri, pe 1 Decembrie, România era iubită de toți. Tricolorul a umplut străzile, profilele de pe rețelele sociale au devenit, brusc, patriotice, iar discursurile despre „mândria de a fi român” curgeau peste tot. Măcar pentru o zi, parcă am fi vrut să credem că suntem uniți, că ne pasă, că avem încă un rost comun.

Astăzi, 2 Decembrie, ne-am trezit iar în realitate.

Aceleași persoane care ieri puneau mâna la inimă, astăzi înjură țara, conducerea, sistemul, vecinul, traficul, orice. Patriotismul de o zi a dispărut la fel de repede precum artificiile de aseară. România revine la statutul de țap ispășitor pentru toate frustrările noastre cotidiene.

Nu e vorba că n-am avea motive să fim nemulțumiți. Dar e trist că iubirea de țară devine o mască purtată o singură zi pe an, doar pentru poze și validare. Patriotismul nu ar trebui să fie un filtru temporar pe Facebook, ci o atitudine constantă: să vrei ca lucrurile să meargă mai bine și să contribui măcar un pic la asta.

Poate că adevărata întrebare nu este de ce pe 2 Decembrie nu mai suntem patrioți, ci de ce pe 1 Decembrie ne prefacem că suntem

Comentarii