Rachetele antigrindină – Ce sunt și cum funcționează

pe

 



Rachetele antigrindină sunt dispozitive special concepute pentru a preveni formarea grindinei mari în norii de furtună, reducând astfel pagubele provocate culturilor agricole, infrastructurii și bunurilor materiale. Ele fac parte din sistemele active de combatere a fenomenelor meteorologice severe și sunt folosite în special în zone agricole cu risc ridicat de grindină.

Principiul de bază: modificarea microfizicii norilor

Pentru a înțelege funcționarea rachetelor antigrindină, trebuie înțeles ce este grindina. Grindina se formează în norii cumulonimbus, atunci când picăturile de apă super-răcită se îngheață și sunt purtate de curenții verticali puternici în interiorul norului, acumulând straturi de gheață. Dacă particula devine suficient de grea și curenții ascendenți nu o mai pot susține, ea cade sub formă de bulgăre de gheață.

Rachetele antigrindină acționează asupra acestui proces prin eliberarea de iodură de argint (AgI) – o substanță cu structură cristalină similară gheții. Acest compus servește drept nucleu de congelare, provocând formarea unui număr foarte mare de particule mici de gheață în nor, în loc de câteva mari.

Efectul dorit: multe particule mici în locul unor bucăți mari de grindină

  • particulele mici de gheață sunt purtate mai ușor de curenți,

  • se ciocnesc mai puțin între ele,

  • se topesc parțial până ajung la sol.

Rezultatul final: precipitații sub formă de lapoviță, ploaie sau grindină foarte mică, non-dăunătoare.

Cum funcționează o rachetă antigrindină

1. Detecția condițiilor favorabile

Stațiile meteorologice specializate monitorizează:

  • formarea norilor cumulonimbus,

  • curenții verticali,

  • temperaturile din diferite straturi atmosferice,

  • probabilitatea de grindină.

Când sunt detectate condițiile potrivite, se trece la lansarea rachetelor.

2. Lansarea rachetei

Racheta este pornită de pe o rampă terestră și urcă până la altitudini între 3.000 și 7.000 de metri, în funcție de model.

3. Dispersarea iodurii de argint

Odată ajunsă în zona activă a norului, racheta:

  • explodează controlat,

  • eliberează cartușe sau aerosoli de iodură de argint,

  • uneori eliberează și CO₂ solid (gheață carbonică), care generează răcire locală.

4. Stingerea și căderea resturilor

Resturile rachetei sunt proiectate să ardă complet sau să cadă într-o zonă sigură, fiind foarte ușoare. Modelele moderne au impact minim asupra mediului.

Eficiența sistemului

Eficiența exactă este dificil de măsurat, deoarece grindina este un fenomen foarte variabil. Totuși:

  • țări precum România, Serbia, Bulgaria, Italia și Franța folosesc sisteme de rachete antigrindină de zeci de ani,

  • agricultura beneficiază de scăderea pierderilor,

  • sistemele sunt îmbunătățite continuu.

Controverse și percepții greșite

1. Nu „oprim” ploaia

Sistemele antigrindină nu elimină ploile. Ele doar influențează mărimea particulelor de gheață. Ploaia ajunge oricum la sol.

2. Nu afectează vremea pe scară largă

Efectele sunt locale și limitate în timp, nu pot modifica clima unei regiuni.

3. Iodura de argint – impact ecologic redus

Studiile arată că nivelurile folosite sunt extrem de mici și nu prezintă risc semnificativ pentru sol sau ape.

Avantaje ale rachetelor antigrindină

  • reducerea semnificativă a pagubelor agricole,

  • acoperire rapidă a zonelor mari,

  • cost relativ scăzut comparativ cu pierderile potențiale,

  • flexibilitate operațională (pot fi lansate în câteva minute).

Alternative sau completări

Rachetele fac parte dintr-un sistem mai amplu de protecție, alături de:

  • generatoare terestre cu iodură de argint,

  • tunuri antigrindină (controversate și mai puțin eficiente),

  • acoperiri fizice (folii, plase) în horticultură

Comentarii

Trimiteți un comentariu