A fost odată ca niciodată, într-un sat de la marginea unei păduri dese, trei frați curajoși: Luca, Andrei și Mara. Cel mai mare era Luca, avea doisprezece ani și purta mereu o șapcă roșie pe cap. Andrei, mijlociul, avea zece ani și știa să repare aproape orice. Mara, mezina familiei, avea doar opt ani, dar era cea mai curajoasă dintre toți.
Tatăl lor, cândva un om bun, devenise de ceva timp o umbră a ceea ce fusese. De fiecare dată când bea, devenea furios. Țipa, lovea, iar casa lor se umplea de teamă în loc de iubire. Mama lor încerca să îi protejeze, dar era și ea rănită – mai ales la suflet.
Într-o noapte furtunoasă, după o ceartă groaznică, cei trei frați s-au ascuns sub patul din camera lor. Mara plângea în șoaptă, Andrei îi ținea mâna, iar Luca privea spre fereastră, cu hotărâre în privire.
— Nu mai putem trăi așa, a zis Luca în cele din urmă. Trebuie să plecăm. Undeva unde nu ne mai face nimeni rău.
Au așteptat până când totul s-a liniștit, apoi au strâns într-un rucsac niște pâine, o lanternă, o pătură și un caiet cu desenele Marei. Au ieșit tiptil din casă și au fugit spre pădure.
O nouă speranță
Zilele următoare au fost grele. Au dormit sub copaci, au băut apă din pârâu și au împărțit bucățile de pâine. Dar nu le-a fost frică. Erau împreună și simțeau, în sfârșit, libertate.
După două zile, obosiți și flămânzi, au ajuns într-un alt sat. Acolo, o femeie bătrână i-a găsit dormind în fața unei biserici. I-a dus în casa ei, le-a dat de mâncare și i-a ascultat cu răbdare.
Acea femeie, tanti Ana, fusese cândva învățătoare. A dat imediat de știre la Protecția Copilului. Dar spre surprinderea tuturor, nu i-au despărțit. Pentru că erau frați buni, puternici și uniți, autoritățile au decis să îi păstreze împreună, sub ocrotirea unei familii bune.
Un nou început
Timpul a trecut. Cei trei frați au început o nouă viață. Mergeau la școală, învățau, se jucau și se simțeau din nou copii. Mama lor, între timp, a reușit să iasă din căsnicia abuzivă și, cu ajutorul unor oameni buni, s-a pus pe picioare. După un an, a fost din nou alături de copiii ei, într-o casă mică, dar plină de liniște.
Iar tatăl? A fost obligat să se trateze. Nu toți oamenii se schimbă, dar unii pot. Nu știm dacă el a reușit, dar ce știm este că Luca, Andrei și Mara au rămas mereu împreună – frați cu inimi de leu, care au avut curajul să fugă din întuneric și să caute lumina.
Sfârșit – sau mai bine zis, un nou început
Comentarii
Trimiteți un comentariu